Singur ortodoxia...
"Sa stim sa murim si sa inviem in fiecare zi!" "Orice clipa poate fi un timp si orice suspin o rugaciune." (Arhim. Arsenie Papacioc)
miercuri, 25 iulie 2012
joi, 6 ianuarie 2011
marți, 31 august 2010
joi, 29 aprilie 2010
Manastiri,manastiri,manastiri...
marți, 20 aprilie 2010
Bucură-te, Cuvioasă Mavra, a lui Hristos aleasă nevoitoare!
Acatistul Cuvioasei Mavra de la Ceahlău
O, Sfântă Preacuvioasă Maică Mavra, turtureaua pustiei,care prin nevoinţele tale, vrednică următoare a sihaştrilor te-ai arătat. Deşi urmând pilda atâtor Sfinţi Părinţi, iubind smerenia nu ai lăsat să fie cunoscute faptele tale, totuşi primeşte de la noi aceste smerite laude. Căci nu se cuvine ca Muntele Sfânt al românilor, locaş de veacuri al sihaştrilor şi al atâtor schituri şi mănăstiri, să nu îşi aibă sfinţii săi cunoscuţi.
De câte ori, auzind de viaţa ta şi nevoinţele tale, nu ne-am mângâiat şi nu ne-am umplut sufletele de râvnă. De câte ori nu ne-am rugat la vechile tale icoane, din bisericile locurilor în care ai trăit şi care dau mărturie despre evlavia poporului. Câte generaţii au crescut auzind cele spuse de bătrâni despre tine.
Sunt mai mult de două veacuri de când ai trecut din viaţa aceasta. Mulţumim nespus lui Dumnezeu că putem colinda locurile în care atâta timp te-ai jertfit în nevoinţă şi te-ai rugat pentru întreaga lume. Păşim cu evlavie în Poiana de la Ponoare, căutând urme ce ar putea să ne vorbească despre tine, cugetând la ostenelile şi greutăţile pe care le-ai răbdat, minunându-ne de puterea cea dată ţie de Dumnezeu şi mărturisind neputinţa noastră. Şi acum căprioarele mai străbat poiana, spunându-ne că aici e patria lor.
Darul lui Dumnezeu, care s-a arătat întru tine, care a atras sufletele atâtor monahii şi credincioşi şi care a făcut ca povestirea vieţii faptelor tale să ajungă în zilele noastre, ne atrage şi pe noi, simţindu-ne ocrotiţi prin rugăciunile tale.
La tine năzuim cu credinţă, de la tine dobândim uşurare în boli şi necazuri. La tine avem nădejde de vindecare a patimilor celor sufleteşti şi trupeşti, deci te rugăm să fii a noastră ocrotitoare. Dăruieşte-ne ca până la sfârşit să trăim în pocăinţă, plângând pentru păcatele noastre, ocroteşte toate aşezările omeneşti şi sfintele locaşuri din ţara noastră, dar mai ales pe cele ce se află în locurile unde ai vieţuit. Dăruieşte-ne sănătate, linişte sufletească şi roagă-te lui Dumnezeu să ne fie milostiv la sfârşitul nostru, ca împreună cu tine să putem totdeauna să - L slăvim şi să ne închinăm Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin