Indemnul lui Mircea Vulcanescu a fost sa nu-i razbunam dar oare de ce suntem atat de indiferenti fata de jertfa lor noi cei care cu ale lor rugaciuni inca mai existam pe acest pamant! Ar trebui sa-i avem in calendar si in loc de asta ii invaluim in tacere sau poate mai rau, ii omoram a doua oara, continuand demonica lucrare a comunistilor in timp ce ei acolo sus se roaga asemeni primului mucenic al lumii cu vorbele "Iarta-le Doamne ca nu stiu ce fac".
Avem minuni si totusi ochii nostrii nu vor sa vada, ni se spune si totusi nu auzim... Suntem in mijlocul furtunii, ne scufundam... oare nici in ultimul moment nu ne vom recunoaste greseala cinstindu-i pe acesti martiri asa cum se cuvine?
